Câteodată renunțăm prea usor

Deunăzi, am citit ceva care spunea cam așa “bunicii noștri sunt împreună pentru că au trăit într-o epocă în care, dacă ceva se strica, îl reparau și nu îl inlocuiau”.

Mda…din păcate așa este. Noi, generația y, trăim într-o epocă în care orice se înlocuiește. Cu un prêt, normal. Și majoritatea este dispusă să plătească prețul. Eu, spre exemplu, sunt dispusă să plătesc un prêt ca să-mi monteze ăștia de la Ikea mobila. Nu nene, nu vreau să o asamblez eu. Că nu sunt tâmplar. (să nu mai zic că mi-o transport și singură). Și nici nu-mi apropii familia cu do it yourself. Ne face să ne certăm. Jur. Dar nu despre asta e vorba.

Să revenim. Hm…la ce mai renunțăm? Ce mai aruncăm?
Obiecte de prin casă. Electrocasnice. S-a desfăcut la un moment dat un fir din cablul de la fierul de călcat. Perfect. Next. Am fier de călcat fără cablu acum. Era un spot tv care circula acum vreo 2 luni. Nu mai știu la ce era dar mesajul era fix asta “ce bine că s-a stricat că acum pot să îmi iau altul nou”. Câteodată nici nu mai ajungem până la “s-a stricat” ci doar s-a învechit. Are déjà 1 an telefonul asta. Next.

Joburi. Muncesc prea mult, stau peste program, vreau salariu mai mare, n-am un birou așa cum îmi doresc, n-am ultimul model de laptop sau telefon, am un Logan se la muncă dar parcă se putea și mai bine și vreau să am vinerea scurtă. Mda…m-am plictisit, nu mi se potrivește, plec, vreau altceva, mai bine, mai frumos, mai mulți bani, mai puțină muncă, mai mult timp liber și eventual un Porsche mașină de serviciu.

Relații. De iubire, de prietenie, câteodată chiar de familie. Pentru că suntem diferiți. Pentru că ce ne strică cel mai mult, este ideea despre cum ar trebui să fie. Dar nu. Potriveala de acasă nu este aceea cu cea din târg. Dacă unul își lasă șosetele aruncate, altul nu-ți va aduce flori. Dacă unul e gelos, altul va fi indiferent. Dacă un prieten te acaparează, alții poate nu sunt săritori la probleme. Dacă unii îți spun ce vrei să auzi, alții poate sunt prea sinceri. Dacă părinții sunt nu știu cum, alții poate n-au. Sau mai rău. Întotdeauna ni se pare că e mai verde în altă parte. Hai că suntem funny.

Cred că totul decurge (mai mult sau mai puțin) la fel, peste tot, pe orice plan. Nu există nici job perfect, nici relație perfectă, nici televizor cu garanție pe viață. Orice am înlocui, la un moment dat, tot va avea nevoie de reparație. Sau tot înlocuire. Punct și de la capăt. Sau punct și virgulă și trecem la următorul paragraf.
Sau….cum ar fi (doar un gând nebun) să facem să fie bine? Să ne dăm silința? Să găsim problema? Să încercam să o rezolvăm pas cu pas (dacă se poate). Să acceptăm lucruri. Să schimbăm ce putem. Să învățam ceva din proces. Oamenii mari de obicei își iau jucăriile și pleacă. Spre deosebire de copiii care se ceartă dar în jumătate de oră se joacă din nou împreună.

Băi, facem risipă! De bani, de timp, de sentimente. Pe cuvânt! Fii copil și ia partea bună. Fii bătrân și repară ce s-a stricat. Într-adevăr e mai greu să repari decât să arunci, dar gândește-te bine înainte. Poate merită.

p.s. voi la ce mai renunțați și de ce?

 

Foto : Flavianos Photography

5 replies
  1. un calator ...
    un calator ... says:

    Frumos spus ! Sunt genul care prefer sa repar ! As renunta la multe … dar nu pot ! unele imi sunt dragi …altele folositoare . Pana la urma cred ca totul seamana cu un mare boardgame … acum intreb eu … de ce atunci cand te supui regulilor si joci corect …tot ai de suferit ? …. in concluzie ne adaptam si incepem sa trecem prin ciur ..cam…. orice !

    Reply
    • Andra Nistor
      Andra Nistor says:

      nu stiu. chiar nu stiu. pentru ca asa e viata? pentru ca asa sunt oamenii? pentru ca si daca joci dupa toate regulile nu exista nicio garantie ca va fi bine… si facem exact cum ai spus. ne adaptam si continuam. mai taiem, mai schimbam, mai lipim, mai imbunatatim (in primul rand pe noi, cu speranta ca vor invata si altii)

      Reply

Trackbacks & Pingbacks

  1. […] ce am scris “Câteodată renunțăm prea ușor” mi-au sărit mai mulți prieteni în cap. Că nu sunt de acord, că nu poți să încerci la […]

  2. […] ce am scris asta, mi-au sărit mai mulți prieteni în cap. Că nu sunt de acord, că nu poți să încerci la […]

  3. […] ce am scris asta, mi-au sărit mai mulți prieteni în cap. Că nu sunt de acord, că nu poți să încerci la […]

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *