Ești motivul pentru care…

dump

Câteodată mă bucur că trăiesc în România pentru că am impresia că suntem mult mai evoluați decât americanii. Din punct de vedere al creierașului. Bine, dacă nu ar exista Vasluiul pe hartă poate aș fi și mai bucuroasă. Câteodată mă oftic grav că nu trăiesc în State. Pentru că aș putea face și eu un ban cinstit dând în judecată diverse companii doar pentru că eu sunt prost făcut grămadă. Eu știu că greșeala se plătește dar, vorba aia, dacă prostia ar durea, americanii ar merge urlând.

Stați să vă exemplific. Să nu ziceți că sunt rea și dușmănoasă cu sărmanul popor.

– Un american, amărât săracul că nu are succes la femei, a dat în judecată producătorul de bere Budwieser. Că a văzut el nene, că în reclamele ăstora, toți bărbații care beau bere șmecheră erau înconjurați de femei. Curgeau femeile pe ei ca berea cu spumă. Și omul a făcut spume că deh…n-au picat femeile la el ca muștele la oțet și a dat în judecată compania pentru reclamă mincinoasă. Pe bune? Adică pe bune? IQ – praștie. De la mama natură. Nu de la bere.

– În 2008, o americancă ce aștepta frumușel trenul a avut neplăcerea de a fi pe fază la… accidentul unui nene. Omul a fost lovit de tren, împrăștiat în toate zările, dar părți din el au sărit pe doamna. Urât! Foarte urât! Și neplăcut. Doamne frerește! Dar ghici ce? Doamna, supărată foc și pară, că văd că îngrozită nu a fost, nu a suportat ofensa și l-a dat în judecată pe mort. Ăhă, pe mort. Adică cu proces și tribunal și judecător. Aici nu știu cum să mai continui concluzia.

– Cică un American, Jesse Dimmick era criminal și spărgător de case. Și cum kilărise el un om și era urmărit de poliție, a intrat în casa unora și le-a zis că îi plătește să îl ascundă. Toate bune și frumoase, mă rog… cât se poate în situația asta, până când ăștia și-au încălcat promisiunea și l-au dat pe mâna poliției. Și după asta l-au dat în judecată pentru violare de domiciliu. Supărat nevoie mare, nenea kilăr a contracarat cu alt proces, dându-i în judecată pe ăștia mici pentru încălcarea promisiunii de ascundere. Încă râd cu lacrimi.

continuarea in Academia Cațavencu

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *