Iubirea necondiționată și merele de aur

Nu știu alții cum sunt, dar eu nu pot și nici nu vreau să iubesc necondiționat. Da. Așa e. Recunosc. Nu vreau să iubesc necondiționat. Chiar am stat să mă gândesc puțintel la treaba asta. Am o părere destul de bună despre mine și despre cei apropiați mie și îmi place să cred că nu suntem foarte proști. Cred că iubirea asta necondiționată nu există decât în filmele mult prea lacrimogene și la oamenii care nu iubesc pe cineva ci pe toată lumea și în mare iubesc ideea de iubi. Există și o explicație în căpșorul meu pentru “de ce nu pot și de ce nu vreau” :

Nu pot să te iubesc necondiționat dacă minți, ascunzi, omiți. – Da iubire, minte-mă că eu te iubesc necondiționat. Cu cât mă vei minți mai tare cu atât te voi iubi mai mult. Practic, îmi propun să te îmbunez cu iubirea și drăgălașenia mea în timp ce tu vei fi din ce în ce mai ipocrit. Și o să cred orbește în tine pentru că te iubesc și pentru că asta e mai mult ca suficient.

Nu pot să te iubesc necondiționat dacă ești violent, dacă inșeli, dacă zbieri, faci scandal și drame prin casă de plictiseală. “Ma bate, dar mă iubește!” Yeah, right. Continuă să crezi asta. Bărbatul e bărbat, nu? Mai bea, mai înșeală, mai lovește, dar tot acasă se întoarce. Pentru că orice ar face tot la mine vine. Și asta e modul lui de a iubi. Și eu sunt aici să îl aștept, să îl accept și să îl iubesc, bineînțeles, necondiționat.

Nu pot să te iubesc necondiționat dacă ești un om pe care nu mă pot baza, în care nu am încredere, căruia nu pot să îi cer nimic, care nu îmi da nicio fărâmă de stabilitate și siguranță. Da,iubire, o să te iubesc necondiționat chiar dacă nu îmi oferi un viitor liniștit, chiar dacă o să pierzi casa la pariuri, chiar dacă o să furi din casă să faci cine știe ce cu banii. Fii liniștit. O să te iubesc oricum. Dragostea noastră contează mai mult decât orice altceva. Chiar dacă vom dormi într-o cutie de carton în parc,  important e să fim împreună.

Nu pot să te iubesc necondiționat dacă ești un om care mă duce cu zăhărelul și îmi promite luna de pe cer. În primul rând pentru că încerc să răresc zahărul cât pot de mult. În al doilea rând ori îmi aduci luna aia mai repede că am obosit așteptând, ori înlocuiești cu fapte promisiunile astea metaforice. Am uitat să îți spun că promisiunile nu țin nici de foame, nici de sete, nici de plata întreținerii, nici de plictiseală, nici de făcut copii, nici de …nimic în principiu. Nu, dragule. Promisiunile sunt povești. Ca filmele extra siropoase și cărțile SF. Sunt mișto când le citești și când le auzi. Dar după aia nu se întâmplă nimic. Sunt povești. Și nu pot să iubesc necondiționat un bun povestitor decât până la finalul poveștii. După aia mă întorc la realitate că am altele de făcut.

Nu pot să te iubesc dacă o să dai în cap, violezi, omori și te închid ăștia cu anii. Îmi pare rău, dar să nu te bazezi pe mine să vin cu mâncărică la sufertaș o dată la două zile și să îți plâng de milă și să fiu alături de tine în anii pe care îi stai la răcorică. Sunt egoistă, recunosc. Nu o să îți fiu alături.

Așa că, dragule, îmi pare rău că nu-mi pare rău. Asta cu iubirea necondiționată nu e pentru mine. Ar trebui să te flateze, totuși. Dacă aș putea sau aș vrea să iubesc necondiționat și pe oricine, n-ai fi tu. Ar fi vecinul de la blocul 3 care bea bere în fața blocului, înjură femeile și își bate nevasta. Sau ar fi nenea ăla de la metrou cu carton pe care scrie că are 14 copii acasă și nu are ce să le dea să mănânce. Ar fi Gigi Becali sau alți mari scriitori. Dar eu iubesc condiționat. De aia ești tu aici. Pentru că am condiții și pretenții și visuri și speranțe și încredere în tine. Este posibil să mă înșel. Că ți-am spus că nu am întotdeauna dreptate. Dacă mă înșel, te rog anunță-mă. Dacă am prea multe pretenții și condiții și nu e cazul, anunță-mă. Pentru că, recunosc, așa sunt eu, egoistă, rea și pun condiții. Vreau să ne fie bine, să avem o casă frumoasă, vacanțe minunate pline de amintiri, o familie frumoasă, să ne iubim, să ne înțelegem, să nu ne batem și să nu ne înjurăm, să ne respectăm, să nu ne mințim, să nu ne înșelăm, să ne bazăm unul pe celălalt. Poate sunt multe, dar astea sunt condițiile mele.

Sigur am uitat ceva. Ca la Mega când plec după pastă de dinți și mă întorc cu cinșpe pungute fără pastă de dinți. Dar aștept sugestii și reclamații de la cei care iubesc necondiționat. Cum o faceți? Cum reușiți? De ce o faceți? Și sugestii și reclamații de la cei care iubesc condiționat ca și mine? Ce pretenții mai aveți? Ce așteptări? Ce condiții? Până când iubiți?

3 replies
  1. Raluca
    Raluca says:

    Asta e o viziune a notiunii de “iubire necondiționată “, dar in conceptia mea, a iubi neconditionat inseamna sa oferi incredere, stabilitate, sa nu il iubesti pe celalalt doar pana cand iti convine tie sau cat timp face si zice ca tine. Se îmbolnăvește omul de cancer, ramane somer, are un accident si i se amputeaza un picior, poarta sosete rosii, lucru pe care il adorai la inceput, dar dupa x luni, ai ajuns la concluzia ca nu-ti place,de fapt le urasti si daca stai sa te uiti bine, parca nici nu mai e asa dragut. Are nasul cam mare, dintele din fata e putin stramb si mai nou te enerveaza la culme cum tine furculita. Ajungi sa ii faci observatie pentru felul in care vorbeste, te deranjează obiceiurile, pe care le cunosteai foarte bine de la inceput si care chiar ele te-au atras. Te deranjează situatia financiara desi o cunosteai de la început. Vorbesc 100% din experiența proprie.
    Vai, tumpi mic, te iubesc! Da, da, te iubesc pana imi convine. Cand dam de greu, cand tumpi e mutat cu serviciul si trebuie sa conduci 30 km in plus, nu-ti mai place. Cand tumpi e racit si esti singura baza si trebuie sa te trezești la 3 noaptea din pat sa mergi la o farmacie, nu-ti place. E pana aici! Cand vine vorba de confortul personal parca nu te mai iubesc chiar asa.
    Ok, trecem peste chestiile enumerate mai sus. Dar a iubi neconditionat inseamna ca la sfârșitul unei zile proaste, cineva sa te ia de mână si sa-ti spuna doar “hei, sunt aici! “

    Reply

Trackbacks & Pingbacks

  1. […] Zic să îl ajut pe domnul cu câteva informații, pentru că, așa cum a recunoscut și el, bărbații nu întreabă! Ovidiu, să știi că și eu cred că relația e un schimb. Am recunoscut și în scris că nu iubesc necondiționat. Vezi AICI. […]

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *