Despre Parkinson. Pe Instagram. Şi câteva cifre alarmante.

Recunosc că eu nu mă emoţionez sincer la orice lucru. Recunosc şi că există puţine lucruri care îmi fac pielea de găină. Majoritatea sunt din câteva categorii. Asta ca să nu mai vorbesc de campanii de publicitate.

Dar în momentul în care am văzut cum poate arăta şi ce îmi poate stârni o campanie de conştientizare a bolii Parkinson pe Instagram, am dat reply, reply, reply.

Apoi m-am apucat să caut câteva informaţii pentru cultura mea generală. Dacă nu aveţi chef de citit, vedeţi video-ul de la final. Dar ar fi bine să citiţi şi informaţiile astea.

  • A fost recunoscută abia în 1817 ca şi afecţiune medicală. Termenul era de paralizie tremurătoare.
  • În 1960 savanţii When Ehringer şi Hornykiewic au stabilit că boala Parkinson este o dereglare a creierului cauzată de distrugerea sau degenerescenţa neuronilor care produc dopamina (substanţa neurotransmitatoare, responsabilă cu capacitatea organismului de a-şi controla mişcările).
  • Când cineva suferă de boala Parkinson, nivelul dopaminei din creier scade cu circa 20% faţă de valorile normale. Dopamina acţionează ca un mesager chimic care trimite semnale sinapselor neuronilor, jucând un rol important în controlul mişcărilor şi echilibrului. În lipsa dopaminei semnalele sunt blocate şi astfel nu se mai poate face controlul mişcărilor.
  • Factori: ambientali (Universitatea Harvard a demonstrat că persoanele expuse la pesticide au un risc cu 70% mai mare de a-şi distruge neuronii, ajungând astfel la Parkinson). Neurotoxinele (heroină). Neuroprotecţia (expunerea celulelor producătoare de dopamină la radicalii liberi). Viruşii (au fost cazuri de Parkison după epidemii de encefalita). Loviturile repetate la cap.
  • Vârsta medie pentru diagnosticare este de 60 de ani, însă una din 20 de persoane este diagnosticată înainte de 40 de ani.
  • Există şi pacienţi intre 21-40 de ani (Parkinson cu debut precoce).
  • Boala Parkinson este cea de-a doua afecţiune neurologică degenerativă ca frecvenţă, după Alzheimer.
  • La nivel mondial sunt diagnosticaţi peste 6,4 milioane de pacienţi cu boala Parkinson, estimându-se că numărul acestora vă ajunge la 9,3 milioane până în 2030.
  • În România există în momentul actual peste 73.000 de persoane diagnosticate şi înregistrate oficial.
  • În vară, la Timișoara, Asociația de Luptă Împotriva Bolii Parkinson, în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România a lansat o campanie de informare și educare cu privire la această afecțiune, după ce, în primele 5 luni ale anului au fost diagnosticate peste 1000 de persoane.
  • Încă nu există un test care să pună acest diagnostic, iar pe fondul stresului, lipsei de mişcare şi a alimentaţiei necorespunzătoare boala apare din ce în ce mai devreme.
  • Singura “testare” este un control neurologic însă, primele semne de leziuni ale nervilor pot apărea şi cu 20 de ani înainte de apariţia bolii.

Dafin Muresanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, despre anumite probleme care ar trebui să ne dea de gândit: “Cei care au constipaţie prelungită, care au tulburări de simţ al mirosului care au tulburări ale somnului; O încetinire a iniţiativei, a declicului care te face să amorsezi mişcarea şi apoi o încetinire, o reducere a vitezei mişcării propriu-zise”

Cristian Falup-Pecurariu medic primar neurolog: “Nu există nici un test de sânge sau nici o investigaţie, tomografie, RMN sau alt tip de investigaţie care ar putea să pună diagnosticul. Mulţi pacienţi sunt trataţi de colegi la reumatologie la fizioterapie şi la un moment dat ajung la consult şi la neurolog.”

În 2017, în România s-a lansat REPARK – Registrul Naţional Român pentru boala Parkinson. REPARK este un registru de pacienţi și un instrument clinic destinat medicilor neurologi și a fost creat pentru a culege şi analiza date cu caracter medical privind modul de evoluție a bolii, severitatea simptomelor motorii şi non-motorii, tipul de tratament și eventualele reacții adverse ale medicamentelor utilizate de către pacienți, precum și calitatea vieții pacienților cu boala Parkinson din România. Acest registru este primul registru de pacienți cu afecțiuni neurologice din România, celelalte destinate urmăririi pacienţilor cu AVC acut şi scleroză multiplă, fiind registre de tratament.

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *