andra nistor

După ce am scris textul despre importanța banilor în regăsirea personală, m-a sunat madame Belecciu să mă întrebe dacă știu istoria lui Osho și de ce omul ăla nu trebui să stea în aceeași propoziție cu ideea că banii nu contează. Zic nu știu că nici nu l-am citit și nici nu sunt din localitate.

Ei, și uite așa, mi-am petrecut Blue Monday (pe care am avut-o liberă, mulțumim la împărăție!) cu ochii în Netflix, urmărind documentarul Wild Wild Country (mulțam, femeie, că s-a mai făcut niște lumină!). Documentarul are șase părți și însumează cam șase ore. Dar jur că nu am putut să mă dezlipesc de televizor! Mamă, mamă, mamăăăăă, mind blowing, incredibil și aș vrea să zic absolut SF ce se întâmplă în sectele astea.

Treaba asta cu regăsirea și cu domnu Osho e un fel de “fă ce zice popa, nu ce face popa!”. Pe scurt, omul avea private jets, purta ceas cu diamante de milioane de dolari, băga șampanie cu cocaină și avea o colecție de 94 de Rolls Royce-uri. Omul s-a proclamat ființă iluminată și a decis că singura mașină în care avea să fie văzut trebuia să fie Rolls, simbol al averii și al puterii financiare. Sau, cum am zice noi, pă lux și opulență. Nu au spus dacă toate, dar unele erau și blindate. Living like a rock star, săracilor! Parcă aduce umpique cu preafericiții noștri. Ah, și în vreo 15 -20 de ani de regăsire a ajuns multimilionar. Asta în anii ’80, să ne înțelegem!

Documentarul începe prin anii ’60 în India și arată cum venea lume la el în apartament (că pe vremea aia era sărac și stătea la bloc), el zâmbea și lumea simțea divinitatea și le curgeau lacrimi pe obraji. Derulăm puțin mai în față și ajungem la momentul când s-a mutat la ashram. Acolo, toată lumea era egală. Egal de săracă, adică. Pentru că maestrul le predica treaba aia că e de porc să îți placă lucrurile materiale, totul e iubire și lumină, deci dați aici toată averea că nu aveți nevoie de ea. Așa că venea lumea la ashram, își cumpăra hăinuțe din alea în culoarea anului (a început pe portocaliu, apoi a ajuns la roșu/vișiniu și ceva mov/lila după cum se vedea în filmările vechi), mai meditau, mai fumau iarbă, mai dansau, mai spălau wc-uri. Da, cumpăra lumea, că doar nu le dădea maestrul pe gratis!

Documentarul e plin de imagini și filmări din anii ’60-’80, dar și de mărturii ale adepților ajunși în vremurile noastre, ale celor care s-au bucurat să scape, ale celor care încă îl mai iubesc și venerează, ale FBI-ului (da,da ajungem și la asta). La un moment dat fostul avocat al lui Osho spune “ne-am simțit ca poporul ales” și mi se pare că propoziția asta spune foarte multe despre un om. Despre oamenii ăia. În traducere nistorească – da, gogu, pe tine și pe voi v-a ales Dumnezeu (sau în cine credeți voi) să beți, să fumați iarbă si să faceți sex în grup. Că altă treabă nu avea Dumnezeu (sau în cine credeți voi) pe lumea asta. Noi, restul, am fost nealeși și plătim taxe și mergem la muncă.

Mai băgăm un pic de fast forward și aflăm că maestrul Osho încerca să găsească niște terenuri mai mari unde să-și facă de cap, că se inmulțiseră oamenii și nu mai aveau loc la ashram. Plus că pe vremea aia era prim ministru doamna Gandhi și nu prea se înțelegeau bine. Mno, și au ajuns la concluzia că în India nu prea au loc așa că au descoperit că America e țara tuturor posibilităților și au zis “Aici e de noi! Mergem!”. Bine, nu mergem la plural. Vorba vine. Că pe fraieri (și erau câteva mii) i-a lăsat la ashram în India, fără să le spună că pleacă. Ah, am omis să spun că maestrul își deschisese și o bancă, că nu putea să stea cu atâta cash de la enoriașii regăsiți. Așa că a avut bani să cumpere niște teren în Oregon.

Ce mi s-a părut absolut superb e că Sheela (dacă sunteți ca mine și nu ați avut habar de istoria lui Osho, aflați că Sheela era mâna lui dreaptă) spune clar în interviu că nu primesc și nu au nevoie oameni meditatori și săraci (adică pe cei care nu pot să contribuie cu nimic la planurile lor). Deci atrăgeau elită. Cu funcții, cu uși deschise și cu bani. Bogați din ăștia plictisiți de viață cărora li s-a dat un scop și o misiune. Avea nenea Osho o întreagă gașcă de avocați și de public affairs. Funny, nu?

Care erau planurile lor? Păi de abia acum începe distracția. Au ajuns oamenii în SUA. Și-au luat pământul în primire. Au luat oameni muncitori (din enoriașii lor, nu meseriași din contrucții că pe aia trebuiau să îi plătească și am stabilit deja că munca e din plăcere, nu pentru bani), arhitecți, tot din enoriașii lor (v-am zis că atrăgeau lume bună) și s-au apucat de ridicat un oraș. Ideea era să ridice un oraș cam pentru 10.000 de oameni unde să-și vadă ei de treburile lor. În 1981 asta. Se pare că dacă se strângea o comunitate de 154 de oameni care votau că își doresc să se înființeze o așezare, se întâmpla. Ei și uite așa, pe ideea eu centrez/ eu dau cu capul, cei 154 de oameni au votat să se facă un oraș, au votat să își idea autorizații de contrucții, au votat tot. Ba și-au înființat și poliție. Bine, câțiva dintre ei s-au dus și au făcut școala de poliție ca să fie legal. Apoi și-au făcut poliție la ei în orașul înființat. Cu arme, cu tot. Dar ce zic eu arme? Oamenii și-au luat niște sute de mitraliere, semiautomate, AK 47. Din astea. Cum avem toți prin casă.

Mai derulăm puțin caseta și e gata orașul. Agricultură, găini, văcuțe care dau lapte, carne, brânză, ouă, vile, piscine, palmieri, un fel de Disneyland pentru adulți. Au zis ei că au făcut acolo lucrarea Domnului. Aveau și festival anual și mondial unde veneau enoriașii din toată lumea (veneau pe bani, nu pe moka!). Aveau mall cu haine (toate aceeași culoare, am zis mai sus). Ideea era că oamenii erau pe dans, bere, voie bun și sex în grup. Mai meditau, mai schimbau partenerii. Era mai no man’s land așa. Cum naibii să nu placă la adepți? Nu plăteau taxe, nu aveau rată la casă, se îmbrăcau toți la fel, mâncau ce dădea natura și munceau pământul, mai făceau trenulețul cu vecinele sau cu vecinii, mai beau o bere. Un fel de #mydubai al anilor ’80. Bine, nenea Osho a venit cu private jet când a fost gata orașul, că doar nu credeați că a muncit cot la cot cu proștii.

Apoi ce au zis oamenii? Că era pe strategie maximă, nu vă gândiți că era prosteală ieftină. Nu, nenică. Ca să ajungi multimionar de pe urma a zeci de mii de proști care au renunțat la liberul arbitru ca să te urmeze pe tine îți trebuie foarte multă inteligență, strategie, stăpânire de sine și, bineînțeles, planuri cu bătaie lungă. Așa, să revenim.

Cum stăteau ei la ședința zilnică și se întrebau “oare ce mai facem de aici înainte” au zis că gata. Intră în politică. Că e bine să fii acolo. Mai tragi o sfoară, mai controlezi un oraș, o lege, o din asta. Numai că oamenii din orașul de lângă nu prea erau de acord cu sectanții așa că au zis no way, Jose! Supriză, ține a otrăvit un oraș întreg de supărare? Ține? Ține? Iete, enoriașii. Bine, Sheela, de care ziceam mai sus (care a și făcut oleacă de pușcărie mai târziu, doar ea, că Osho a zis că el n-a făcut nimic și nici dovezi nu erau). Au mai încercat ei niște asasinate pe la procurorul general și pe la omul ăla de la Imigrări care a zis că-i da afară din țară, mai să bombardeze un tribunal, din astea, cum facem toți la supărare. Au mai adunat vreo 7,000 de oameni ai străzii cărora le-au promis casă și masă, i-au drogat fără să știe (ah, enorișii aveau și laborator unde cultivau virusuri gen ebola și din astea) și i-au pus să năvălească puțin în orașul vecin ca să-i sperie pe ăia că poate fug.

În fine. Înțelegeți voi ideea. Eu am rămas super șocată pentru că habar nu aveam că nenea ăsta cu privire blajină de vițel de lapte, pe care s-au regăsit toate duduile de pe internet călare pe palmieri, a făcut treburi din astea. V-am zis, documentarul e pe Netflix. Ține 6 ore. Mie mi s-a părut senzațională povestea și subiectul. Mai ales că duduie librăriile de cărțile lui Osho (între noi fie vorba, am citit pe net că nu ar fi scrise de el, ci de adepții lui, ca să mai facă un ban cinstit).

Ce mi s-a mai părut șocant a fost lejeritatea cu care vorbesc în interviu Sheela, fostul avocat, madama de la public affairs, actualmente bătrânei, despre ce s-a întâmplat în anii respectivi. Sheela a recunoscut că era o prosteală cu care au făcut bani mulți, avocatul și piarița încă erau îndrăgostiți de maestru și îi pupau tălpile fantomei lui. A mai zis avocatul o chestie foarte tare. De fapt două. “Oamenii erau îngroziți de libertatea individuală” și “Au renunțat la liberul arbitru ca să îl urmeze pe guru”. Sincer, nu îmi pot imagina din ce aluat trebuie să fii făcut ca să urmezi orbește pe cineva, să renunți inclusiv la acoperișul de deasupra capului, la hainele de pe ține, la libertate, la viață, la tot.

Pe ideea, nu dau spoilere, dar vă dați seama că atunci când a năvălit FBI-ul peste ei și orașul lor, domnu guru a fugit cu private jet și a lăsat proștii acolo (exact cum făcuse în India cu 7 ani în urmă).

Și acum, ziceți voi, cum era să nu îi comentez fetii ăleia pe fb care scria că e stresată și nu poate să muncească, așa că își dorește să facă Dumnezeu o minune și să doneze lumea bani ca să scape și ea de datorii? Și da, erau comentarii în care îi cereau unii/unele ibanul. Mi-a dat unfriend între timp. Oh, no. Anyhow…

N-am decât două concluzii aici.

1.      Faceți ce vreți cu banii voștri, dar nu vă plângeți când vă treziți cu diverse țepe mai ales dacă vă aruncați cu capul înainte.

2.      De ce sunt librăriile pline de învățămintele lui Osho, capul sectei care a organizat primul atac bioterorist din SUA???

p.s. înainte să se mai trezească câte unul care nu a înțeles ce am vrut eu să zic aicișa, textul ăsta nu este despre yoga, meditație, sport, optimism și rezolvarea problemelor (de preferat la psiholog).

p.s.2 las și trailerul filmului. E o super lecție de văzut.

 

Photo by Samuel Austin on Unsplash

9 replies
    • andra nistor
      andra nistor says:

      Enjoy! Cărți întregi n-am băgat, am mai citit una alta, dar na… Pe lângă faptul că nu sunt scrise de el, cărțile, săracele, nu cred că au nicio vină (decât dacă te îndeamnă să mai otravesti din vecini ).

      Reply
  1. Anamaria Mihaila
    Anamaria Mihaila says:

    Ai scris numai prostii, habar n ai de capul tau, du te la Daniel sa te spovedesti si ai sa intelegi despre constienta sigur!

    Reply

Trackbacks & Pingbacks

  1. […] Ah, era să uit. Am văzut lungul documentar despre Osho – Wild wild country, Netflix. Dar pentru el am rezervat un ditamai textul aici. […]

  2. […] Osho și regăsirea – sex, droguri și ceasuri de milioane de dolari […]

  3. […] intuiție am avut, dar nu am știut niciodată că Osho este de fapt un mare țepar; […]

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply to Știri pe scurt – 21 ianuarie 2022 » ComputerBlog.ro Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *