Trăim în România și asta ne…completaţi voi. Avem un orgoliu atât de prost în noi încât doare. Doare rău prostia altuia. Nu e bine să generalizăm, dar majoritatea definește un popor, nu?
Am găsit video-ul la Iv cel Naiv, am văzut că a scris și Bucurenci ceva și m-am umplut de nervi. Cred că sunt cam nervoasă în ultimul timp. Dar pe bune că am motive. Românul e o nație super naționalistă. Serios. Exemple?
-
- Ne umflăm în pene când vedem România menționată prin diverse filme, că atâta știm să apreciem
- Ne dau lacrimile de emoție când mergem la vreun concert și artistul spune “Buna seară, Bucureşti” sau “I love you, Romania”, pentru că suntem dracu și noi cineva, nu?
- Arborăm stegulețul frumos în 3 culori de ziua națională, că oricum între timp aruncăm saci de gunoaie pe toate străzile
- Purtăm ie de ziua iei că e cool, dar e cumpărată de la Dragonul Roşu, nicidecum făcută de mâini muncite de meşteşugar şi nu dăm banii pe un bilet la treatru că nu avem masă ca in Bamboo
- Ne bucurăm 5 minute când câștigăm un meci de fotbal, de handbal, de tenis dar după aia bălim la asistentele lui Capatos
- Venerăm micul de zici că ne dă wifi gratuit, chiar dacă tăiem pădurea care nu ne dă mai mult decât niște oxigen
- Ne crește pipota când vin vedetele să filmeze pe Transfăgărășan sau la Constanța dar lăsăm pet-uri de bere la pădure și pe plajă
- Ne crește părul pe piept că se mută străinii în zonele rurale și apreciază ce avem, mai mult decât vom fi vreodată noi în stare
Îl știți pe hipsterul ăla bărbos? Ăla bătrân bre, Costică Brâncuși. Făcu și el niște chestii pe la noi. A cioplit o masă, niște scaune, un fel de stâlp de vreo treij’ dă metri înălțime. Ceva cu infinitul parcă. Plus alte chestii. Ăla bre de în ’50 i-a zis statului român că îi lasă moștenire 200 de lucrări și atelierul din Paris și statul a zis ” Ntz. Nu coa’ nu ma’nteresează”.
Ăla bre de se mută în țări străine că pe statul român l-a durut în poponeț. Că statul român nu știe ce să facă cu oamenii lui. Mai ales cu ăia buni. Statul român zice – să zici merci gogu’ că faci parte din poporul meu, să îmi pupi piciorușele și poala popii, să taci și să înghiți, să îmi dai ce ai că eu sunt mă-ta și tac-tu, să plătești tribut și șă mori de foame aicișa, să stai să suporți, să dai tot ce ai, că ce e al tău e și al meu. Și hipsterul naibii, plecă din țara. El atunci și mulți alții acum. Că așa merită țărișoara asta frumoasă (păcat că-i locuită). Să plece mă, oamenii, să plece unde sunt apreciați, să plece unde le e mai bine, să plece unde aud un mulțumesc și felicitări.
Aaaa, uitasem. Da. Și se trezi acușica statul român, cumințenia pământului, că vrea operele hipsterului. Că vrea tot înapoi. Și plătește oricât. Că deh…cand a fost pe gratis, n-a vrut. I-a dat cu flit. Haiiiii, te rugăm dragă hipster, iartă-neeee, iartă-neeee. Ce mă? A murit hipsterul? Haidi bre că glumeam și noi cu tine. Hai că te punem pe bancnote, hai că te decorăm ofițer al coroanei, membru al academiei, mare șchemer și ce mai vrei tu, plătim și lemnele și pietrele alea de voiai să ni le lași moștenire. Hai bre, ce naiba? Ne certăm cu franțujii din cauza ta? Glumeam și noi. Acu ne pasă. Chiar nu puteai să stai și tu aicișea să înduri nește chestii ca restul?
Haide, dragul nostru! Fii al nostru! Nu e ca și cum știm ce a fost de capul tău, dar aşa…din principiu bre. Că suntem români, ce dracu! Și Coloana Infinitului e mic copil pe lângă orgoliul nostru infinit și mândria nostră. Vrei? Vrei? Vrei să fim împreună?
Ce ne mai place circul post mortem…
Nu, bre! Brâncuși nu e al nostru! E al ălora care l-au apreciat și care l-au făcut ceea ce este!
e intotdeauna cu intarziere. p-aia vechi ii punem pe bancnote si alte rahaturi, pe aia prezenti ii fortam sa plece. aia e