Recunosc în fața marii adunări că am cam șomat la capitolul recomandări. Bine, pe blog. Că pe facebook, Instagram și mai ales pe story-uri am dat destule. Așa că am revenit și sper să scriu câte un text de recomandări lunar. Booooon, să vă spun cu ce mi-am mai ocupat timpul și ce merită dat mai departe.
Carte.
Secretele Parisului, Natasha Lester. Este o carte pe care am citit-o vara trecută și m-am tot ținut să scriu despre ea. N-am scris. Mi-a plăcut la nebunie. Cred că a fost una din cele mai frumoase cărți pe care le-am citit eu în viața asta. Am scris despre ea pe Facebook, am scris despre ea pe Instagram, am recomandat-o în privat, am recomandat-o la Europa FM în emisiunea lui Mihai Dinu. Am vorbit atât despre ea încât cei de la Editura Nemira mi-au scris și m-au întrebat dacă nu vreau să fac un interviu live cu autoarea. Mi-au tremurat picioarele, dar l-am făcut. Îl puteți vedea aici. Și fără comentarii pe emoțiile avute că nu sunt jurnalist și a fost prima dată când am făcut un interviu cu cineva. Pe scurt – povestea se întâmplă în timpul celui de Al Doilea Război Mondial și îmbină iubirea cu prietenia, moda și debutul lui Christian Dior, folosirea femeilor spion împotriva nemților, femeile pilot și lagărele de concentrare ale naziștilor. Este atât de bine documentată încât abia îți dai seama care e realitatea și care e fantezia. După ce am terminat cartea am făcut o grămadă de research și am aflat că povestea e mult inspirată din realitate. O realitate pe care cu greu o poți descrie dacă te gândeșți la acele vremuri.
100 de femei afurisite, Hannah Jewel. După cum scrie și pe copertă, cartea conține 100 de poveșți despre femei care au schimbat lumea, femei care nu apar în cărțile de istorie. Am văzut pe facebook că a fost și plăcută și neplăcută. De ce? Pentru că 20% din fiecare poveste este scrisă cu sarcasm, caterincă și nu foarte politically correct. I loved it. Îmi plac foarte tare cărțile de istorie scrise așa pentru că “intră” mai repede, mai și râzi în timp ce descoperi trecutul și nu mai par așa greoaie.
Angela Gheorghiu, O viață pentru artă. Recunosc, am cumpărat cartea prin octombrie, după ce a izbucnit un mic/mediu tamtam pe facebook în urma unui interviu pe care artista l-a acordat. Nu dau detalii, dați și voi un google dacă vă interesează telenovelele. Mie chiar mi-a plăcut interviul pe care l-a acordat, nu mi s-a părut de sărit în sus cum a făcut multă lume de prin bula mea. Dar, vorba reclamei, suntem diferiți și fiecare înțelege ce dorește. Tocmai pentru că mi-a plăcut interviul am cumpărat și cartea. Ce pot să spun despre ea este că este una, dacă nu chiar cea mai elegant scrisă carte pe care am citit-o vreodată. Nici cărțile de diplomație și nici ghidul bunelor maniele nu au atâta eleganță naturală. Este o carte frumoasă, o carte despre viața și cariera Angelei Gheorghiu povestită în dialog cu Jon Tolansky. Mi se pare că doamna Angela Gheorghiu este impozantă, dar nu forțat ci pentru că she was born with it. Nu este deloc modestă, în schimb este recunoscătoare. Este sinceră, cu bune și rele și probabil că de asta și tot tamtamul de mai sus. Probabil o soprană de renume mondial nu ar trebui să “dea din casă” și să prioritizeze viața perfectă. Ei bine, ea le spune direct. De asta mi-a și plăcut foarte mult cartea. Și mi-a făcut poftă de mers la operă, pentru că mi-am dat seama că au trecut patru ani de la ultimul spectacol pe care l-am văzut.
Puterea Nunchi, Euny Hong – mi-a plăcut atât de mult cartea încât i-am dedicat un articol întreg. Îl puteți citi aici. Este despre bunul simț care is not so common.
Sanatoriul, Sarah Pearse – un thriller super simpatic ce m-a ținut permanent cu sufletul la gură. Cred că este primul thriller pe care îl citesc (am preferat filmele) însă m-am bucurat că mi-a picat în mână. Cartea este scrisă și foarte vizual. Autoarea povestește atât de lejer, curat și detaliat încât ai impresia că ești acolo, într-un spectacol imersiv.
Film.
The Wheel of Time, Amazon Prime. Momentan un singur sezon și dat play la recomandarea voastră de pe Instagram. Loved it. Sincer, până la GOT nu m-am uitat deloc la genul ăsta de filme. Ei bine, GOT changed that. Este cu gagica din Gone Girl și îmi place la nebunie cum îi stă brunetă. Tot sezonul întâi m-a ținut super curioasă și trebuie să recunosc că foarte rar am găsit filme în care personajele principale să fie la aceeași intensitate ( am mai văzut asta la Outlander, despre care am scris aici). Personajele sunt structurate absolut impecabil, se vede că s-a muncit mult, s-a făcut research cu duiumul și există o potriveală din aia mega rară între actori și regie. Vedeți trailerul aici.
I care a lot, Netflix. I-am dat play fix după ce am văzut Wheel of Time pentru că mai voiam ceva cu gagica asta și pe acesta nu îl văzusem când a fost hype-ul pe internet. Scurtă observație – nu știu cum se face că în toate filmele pe care le-am văzut și era blondă, personajul ei e psihopat de-a dreptul. Așa, să trecem peste asta. Subiectul e absolut superb. Este despre caracatița corupției, despre șiruri de scam-uri, despre cum e să nu ai scrupule și să profiți de cei slabi și, într-un final, este despre psihopați. Și joacă fata asta la perfecție! Vedeți trailerul aici.
Blacklist, Netflix. Da, da, știu că am venit târziu, dar am avut și eu alte treburi. Am făcut un binging cu Blacklist de m-am speriat și eu. Îmi place de personajul Red de nu mai pot. Mi se pare construit superb, cu trăsături diametral opuse de nici nu știi dacă e ok sau nu să îți placă de el. M-am oprit la ultimul sezon că deja au tras de el prea mult. Trailerul aici.
Bordertown. Netflix. Am văzut deja vreo 8 episoade din primul sezon (are trei), tot la recomandarea voastră. Este drama criminală/ nordic noir finlandez și m-a prins. Mi se pare genul Mare of Easttown (HBO) și îmi plac genul asta de seriale. Trailerul aici.
Loving Vincent, Netflix. L-am văzut după ce m-am întors de la Amsterdam unde am vizitat și Muzeul Van Gogh. Filmul este absolut superb. Este un lungmetraj animat pictat complet și mi se pare absolut fabulos ce au reușit oamenii aia să facă. Este, bineînțeles, o dramă biografică cu câteva ipoteze foarte interesate legate de moartea pictorului, pe care nu le-am mai văzut în altă parte. Trailerul aici.
When heroes fly, Netflix. Este un serial israelian de un sezon care m-a ținut lipită de televizor. Este despre patru veterani de război care se reunesc pentru o misiune personală. Ce mi-a plăcut foarte tare este felul în care sunt structurate personajele, mai ales dpdv PTSD și felul în care sunt descrise legăturile dintre ei. Trailer aici.
Ah, era să uit. Am văzut lungul documentar despre Osho – Wild wild country, Netflix. Dar pentru el am rezervat un ditamai textul aici.
Podcast.
A bit of optimism, Simon Sinek – Spotify. Are niște subiecte foarte interesante și e pe bază de discuții/interviu.
Obiceiul Pământului, DOR – Spotify. Un subiect senzațional – despre amprenta sclaviei asupra relațiilor dintre romi și români.
Mă uit foarte mult pe HGTV și nu-mi pot lua ochii de la oamenii ăia care renovează case dărăpănate. Mi se pare absolut superb ce reușesc să facă și cu buget mic (și cu buget mare), cum transformă orice stricăciune într-o frumusețe. Creative and resourceful – perfect combo!
Ah, și mi-am făcut abonament pe un an la Curiosity Stream și îl super ador. Momentan m-am înfipt în secțiunile de istorie și natură și le iubesc din suflet. Mă supără puțin că nu are buton de stream pe TV. Vă rog să puneți buton!!!! Nu știți că facem toate alea de pe telefon??
Gata. Că am rămas fără amprente. Promit să scriu câte puțin lunar ca să nu mai termin internetul cu texte lungi.
Citește și Episodul 1.
