Cars and roads by Michelin. Cazări superbe descoperite pe traseul România-Bulgaria-Grecia.

Știu că s-a lăsat așteptat textul acesta, dar iată că a apărut. Am promis centralizarea cazărilor (bine, și a restaurantelor și a mașinilor) încă de când eram în Grecia, după am primit tot felul de mesaje de la cei care spuneau că își fac planurile de vacanță.

Ținând cont că a fost un trip de 3000 de kilometri, cazările au fost destul de multe pe traseul România-Bulgaria-Grecia. Fiecare dintre locurile în care am stat a avut ceva aparte. Le detaliez mai jos în ordinea numerelor de pe tricou, iar pentru cei ce vor să vadă traseul pe durata a celor nouă zile, las aici link către IG highlights, unde am strâns toată distracția.

Mercure Conacul Cozieni (Ilfov, România)

Prima cazare nu era inclusă în traseu pentru că se află chiar la marginea Bucureștiului. Însă pentru a ne fi mai ușor să ne grupăm dimineața, într-o zi în care toată lumea era în trafic spre birou, câțiva dintre noi am dormit la conac. Și când spun conac nu greșesc cu nimic. Pentru că Mercure Conacul Cozieni a apărut după restaurarea Conacului Podgoreanu (construit în 1910). Casa boierului Mihail Podgoreanu a fost refăcută absolut minunat și se vede asta în fiecare arcadă, fiecare cărămidă, fiecare detaliul sculptat în imensa ușă de la intrare.

Am aflat povestea conacului cu 10 camere (actualmente 75) întrebând oamenii de acolo cum de s-au gândit să facă un hotel atât de aproape de Bucureșți (18 km) și poziționat chiar într-un sat, în mijlocul nicăieriului. Foarte, foarte bine arată totul. Îmbinarea de nou cu istoria originală, locul ferit în caz că vrei să evadezi din București, dar nu foarte departe, liniștea, piscina micuță de afară, sauna, sala de fitness. Chiar cred că e un loc bun de fugit de acasă pentru vreo două zile. Sau poate de făcut un eveniment, un team-building, ceva business. Mâncarea recunosc că a fost ok, nu extraordinară, însă per total e un loc frumos în care să te ascunzi.

Zornitza Family Estate (Zornitza, Bulgaria)

Vă spun din start că locul acesta a ajuns în topul meu de cazări preferate. Și nu doar în top cazări din turul Cars and Roads, ci în top cazări din câte am stat eu vreodată în viața asta. Dacă ești ca mine și ai vrea să fugi în pustiu, pe dealuri sau în pădure, dar să ai parte și de tot luxul, de piscină, de cadă with a view, de meniuni de degustare și fructe proaspete direct din livada proprie, să te trezești în sunet de păsări și greieri, să vezi doar verde în fața ochilor, să-ti bei cafeaua desculț în curtea vilei împreună cu câțiva păuni, eventual să te plimbi pe plantație până ajungi la țarcul cu căprioare, aici este de tine. Complexul este aproape de granița cu Grecia și este efectiv o bucată de Toscana pusă în Bulgaria.

Totul este verde la Zornitza Family Estate. Oamenii au un domeniu de 300ha pe care îl vei descoperi într-o plimbare cu golf cart. Pentru că așa fac cu toți oaspeții. Îi duc să le arate domeniul. Adică via (5ha), crama, livezile de cireși și caiși, locul în care fac brânză și cașcaval, pășunea cu oi și capre, țarcul cu căprioare, cabana ascunsă în pădure pentru evenimente private, terenul pe care au plantat stejari și pini mediteraneeni la bazele cărora vor răsări curând trufe albe și negre. Unde mai pui că se află între Halkidiki și Bansko, deci ai și mare și munte dacă vrei. Las aici și un video cu turul vilei în care am stat să vedeți superbitate.

p.s. cina a fost de senzație (un întreg meniu de degustare), dar despre asta, mai pe larg, în textul despre mâncare.

Acrotel Athena Pallas (Nikiti, Grecia)

În sfârșit am despachetat pentru două nopți. Ne-am cazat la Acrotel Athena Pallas, un loc cu parcare destul de mică, dar cu ieșire atât la mare cât și la piscină. Și camere mai mari decât garsoniera în care am stat eu cu chirie acum mulți ani. Foarte mare “domeniul” și aici – piscină încălzită, piscină neîncălzită, 6 restaurante, tunel cu ieșire direct la mare, spa, fitness. Chiar erau niște doamne la aqua gym cât ne-am băut noi cafelele la prânz.

Au clădiri diferite, așa că mă gândesc că fiecare are ceva deosebit. Eu am stat în clădirea cu piscină privată. Am stat la etajul 1 și am avut vedere la piscină, însă cei care au stat la parter au avut chiar ieșire la ea. Ce mi s-a părut interesant a fost “meniul” de perne. Asta chiar nu am mai văzut prin alte locuri. Oamenii chiar aveau mostre de perne și, dacă nu îți plăceau cele patru din cameră, îți puteai alege altceva. Mi-a plăcut și că în baie aveau prosoape separate pentru plajă. Și aici am mâncat superb două seri la rând. Chiar bine de tot!

Del Mare Suites (Glifa, Grecia)

Eh, aici chiar ne-am ofticat de două ori. Prima dată pentru că am rămas o singură noapte și a două oară pentru că a plouat de când am ajuns și până am plecat. Nu mă înțelegeți greșit, și la Acrotel a fost perfect, nici nu avea cum să fie altfel fiind un hotel de 5*. Dar mie îmi plac cazările mai retrase, mai mici, mai neaglomerate. Iar Del Mare Suites, după cum îi spune și numele, este un boutique hotel, ascuns și liniștit, cu camere pe trei nivele, toate cu vedere la mare, infinity pool și răsărit. Deci clar nu ai cum să nimerești o cameră cu vedere care să nu-ți placă. Aici nu a fost cu meniuri de seară și alte alea, dar cu mâna pe inimă spun ca musakaua a fost din aia de te lingi pe degete. Atât de bună de jumate din noi doar asta am mâncat.

Vincci Ever Eden (Anavyssos, Grecia)

În sfârșit o zi liberă pe care să o petrecem la plajă. Am rămas două nopți la Vincci (în apropiere de Atena) și aici chiar cred că e atât de mare locul, încât și dacă vii cu toate rudele, poți lejer să nu te vezi cu ele. Și aici am văzut mai multe clădiri și golf cart-uri, semn că era ceva de mers pe moșie. Noi ne-am petrecut serile la restaurantul cu vedere la mare, iar ziua liberă am ales s-o dormim la soare. Și aici am ajuns la plajă printr-un tunel al hotelului și am găsit plajă cu șezlonguri, plajă fără șezlonguri și un restaurant al hotelului. Cei care s-au plimbat mai mult au descoperit și două piscine în aer liber, una acoperită, spa sau sală de fitness. Oricum, plin de verdeață și locul acesta și foarte liniștit. Și camerele foarte mari și elegante. Legat de mâncare – cina și micul dejun le-am mâncat la restaurantul din hotel și au fost bufet. Mâncare bună, dar nimic extravagant. La restaurantul de pe plajă (tot al hotelului) parcă a fost mai interesant. Poate de la soare, poate de la mare, poate de la caracatiță, dar totul a fost mult mai bun.

Vanoro Hotel (Salonic, Grecia)

Am ajuns și la oraș ca să zic așa. Ultima oprire a trip-ului a fost în Salonic, unde ne-am cazat fix în buricul târgului. Vanoro Hotel este situat chiar în centrul istoric (dar are parcare atât în fața hotelului, cât și o alta mai mare ,o stradă mai încolo și e important de știut asta!) și funcționează într-o clădire care are undeva la 100 de ani.

Ținând cont că Salonicul nu e foarte “nou” și modern, contrastul este destul de mare atunci când ajungi în camera de la Vanoro care este absolut superbă. Hotelul este de 5 stele și camera a fost foarte business. Dar un business superbo-elegant, genul de cameră pe care o aleg eu intenționat în orice călătorie de afaceri. Asta că tot am trecut de la hoteluri cu ieșire la mare la hotel situat în mijlocul orașului. N-am avut timp de jacuzzi sau saună pentru că am plecat la pas să descoperim orașul, însă mare mi-a fost mirarea când am citit că micul dejun se poate lua toată ziua. Da, ați auzit bine. Până la 22.00. Foarte ok pe breakfast oamenii, a la carte, dar un a la carte nelimitat și la cantitate și la interval orar. Și seara am mancat o cină draguță cu supă cremă de dovleac și ravioli.

p.s. în ultima fotografie nu știu cine m-a prins când filmăm pentru Autocritica și vorbeam despre cazări, cină de la restaurantul cu o stea Michelin și, bineînțeles, mașinile conduse.

p.p.s. aici, in highlights, am pus toate postarile zilnice din trip, plus tururile camerelor.