Ei îi plăcea lumina. Dar îi plăcea și întunericul. Cumva, dacă se poate spune, îi plăcea lumina pentru că o încărca pentru întuneric. Întuneric din ăla călduros, din spatele draperiilor de culoarea deșertului. Găsise o mansardă. (mai mult…)
Cum am refuzat un job cu nişte zero-uri frumoase.
Anul trecut a fost un an foarte mișto pentru mine. A fost un an în care am realizat multe lucruri pe care nici măcar nu mă gândeam să le trec pe lista AIA. Pe lângă realizările materiale care, recunosc, îmi aduc satisfacții, pentru că deh…nu mă mulțumesc cu puțin, am crescut. (mai mult…)
Circle of Love. Despărţirea în filmul românesc.
Aseară am fost la premiera “Circle of love” – un film românesc despre despărțiri. De ce am vrut să il văd? Pentru că am auzit că are o altfel de punere în scenă. (mai mult…)
Fără titlu. Ceva cu vin şi Paris, oricum.
Beibi ce-ai zice să ne mutăm la Paris?
Ce-ți veni, drăcie? De unde ideile astea?
Nu știu. Așa mi-a venit acum. Fix acum. Poate că m-am săturat de calcule și planificări, de hârtii cu liste, de pași mici de urmat încetul cu încetul. Poate am nevoie de o nebunie. (mai mult…)
Instigăm şi noi la normalitate?
Aseară eram asa…intr-o stare. Și am zis că rămân acasă. M-am pus pe canapea și am deschis televizorul. După 5 minute de știri, m-am simțit nelalocul meu. Nu eram unde trebuie. (mai mult…)
Lista mea de “fieca-uri”
Mno…se făcut iar pe nesimțite anul nou. Am mâncat, am băut, ne-am plimbat, ne-am pozat, ne-am luat colebilul, ne-am revenit și ne-am apucat de liste. (mai mult…)
Bună, sunt Andra şi sunt dependentă de telefon.
Nu știu cum să încep textul ăsta. Știu doar despre ce vreau să scriu. Vreau să scriu despre momente, despre prezent, despre acum, despre quality time, despre atenție, despre offline.
Totul a pornit de la aeroport. Da, de la aeroport. (mai mult…)
Românie, mai rezişti?
Recunosc, din când în când mai sunt nervoasă. Ca aseară. Aseară m-am enervat pe oameni pe care nu-i cunosc. Nu-i aiurea? Eu sunt un om normal, cu nevoi simple. Spre exemplu, simt nevoia să înțeleg de ce oamenii fac lucrurile pe care le fac, spun ceea ce spun, gândesc ceea ce gândesc. Știu și înțeleg că e dreptul fiecăruia. Dar aș vrea să știu DE CE-ul. (mai mult…)
Suntem atât de falși încât doare.
Știi momentul ăla în care ești prea plin? Nu, nu în stomac. În cap.
Poate e tensiune, poate e aglomeraţie, poate au venit prea multe, poate nu ai avut concediu de foarte mult timp în care să-ți odihnești creierul și corpul, (mai mult…)
Previziunile almanahului
Miercuri seară, băieții cu bărbi (unii) și cu cușme (toți) ne-au strâns în secret să se dea mari că printul moare și ei scot almanahe. Și au scos almanah, am râs, am glumit și am băut. Apa. Plată. Bineînțeles.
Acum, la două zile după marea convocare, (mai mult…)
