De Sfântul Valentin să nu mă iubești

Vineri nu vreau sa ma iubesti. Nu, nu m-am plictisit de tine si nu e doar una din multele mele toane.

E doar 14 februarie, ziua indragostitilor. Si stii ca noi suntem altfel decat restul, noi nu facem ce face toata lumea, noi nu facem nimic pentru ca trebuie, noi nu facem nimic din ce se face, noi nu facem nimic din ce este atat de normal pentru altii. Noi suntem noi,  buni si nebuni, mereu altfel, mereu aceiasi cu noi si diferiti in ochii altora, noi …atat de previzibili dar surprinzatori, noi nu sau noi da.

Stiu ca ma iubesti in fiecare zi, in zilele bune, in zilele mai putin bune si in zilele proaste. Atunci cand rad si atunci cand plang, atunci cand vorbesc incet sau atunci cand vorbesc tare (pentru ca eu nu tip J ), atunci cand merit sau cand nu, atunci cand dorm sau cand sunt treaza, cand sunt departe sau foarte aproape, si vorba melodiei : cand sunt stresanta si aberanta.

Nu vreau sa fiu pesimista. E doar o ipoteza. Daca ar fi ca de la un moment dat incolo sa nu mai mai iubesti as vrea sa impart momentul ala lung in mai putine momente scurte. M-am gandit asa : o zi pe an as vrea sa nu ma ma mai iubesti si ziua aia sa fie pe 14 februarie. Stiu, o sa ma iubesti in continuare in gand, fara sa imi spui. Dar asa vreau sa facem. De ziua indragostitilor (din alte lumi) de acum si pana la sfarsit, ai scutire de la dragostea pentru mine. Stiu ca n-ai sa folosesti scutirea asta impotriva mea pentru ca tu nu esti nimeni altcineva. Dar stiu ca din cand in cand poate fi obositor sa ma iubesti asa ca, daca ai nevoie de o pauza poti sa folosesti ziua asta de acum incolo.

Si daca nu vrei si nu vrei, o sa te rog ceva. De ziua asta nu ma iubi nici mai mult, nici mai frumos, nici diferit fata de cum ma iubesti in fiecare zi. As vrea sa lasam ziua asta celor care doar atunci se iubesc. Este mult mai importanta pentru ei decat pentru noi cei care ne iubim in fiecare zi.