andra nistor

De trei sâmbete încoace, cei de la Romexpo fac apel la voluntari pentru ajutor în sortarea donațiilor pentru ucraineni. Nu-mi vine să spun refugiați pentru că sună absolut oribil. În caz că nu ești la curent cu ce se întâmplă la Romexpo, am să detaliez mai jos.

De câteva săptămâni pavilionul central de la Romexpo este locul în care se strâng donații pentru cetățenii ucraineni. În fiecare dimineață, de la 09.00 la 19.00 oamenii vin și aduc ce pot. Îmbrăcăminte de toate mărimile pentru femei, bărbați, copii. Jucării. Cărucioare și alte hamuri pentru bebei. Încălțăminte. Mâncare neperisabilă /conserve/borcane cu mâncare pentru bebei/ lapte uht. Pamperși, periuțe de dinți, șampoane, săpunuri, cam orice avem cu toții prin case și de care ne folosim pentru igienă.

Tot acolo este amenajat și spațiul cu paturi pentru adulți și copii, încă nefolosit, dar pregătit ca o ultimă variantă (despre care sperăm să nu fie nevoie). Tot acolo există și spațiu de joacă amenajat pentru cei mici. Tot acolo cetățenii ucraineni primesc mâncare caldă. Toate in baza pașaportului ucrainean și pot veni o dată la 10 zile (pentru haine și produse de igienă).

andra nistor
andra nistor
andra nistor

Paranteză. În caz că ești din ăla cu gura mare care vrea să profite de moment și să aibă 30” de faimă în care să strige că de ce ajutăm străinii și nu românii, află că facem și asta. DGASMB are alte centre care oferă același lucru românilor nevoiași, dar Romexpo este strict pentru ucraineni. Bine, dacă ai fi genul care ajută și nu doar face scandal, nu ai face comentarii de genul ăsta. Și te-ai implica în orice. De aia zic. Dacă ai gândirea asta știm deja că ești scandalagiu de meserie care nu face nimic bun pentru alții în viață și nu avem timp să îți dăm explicații că avem treabă. Am închis paranteza.

Am fost în ultimele două sâmbete parte din echipa de voluntari. Am muncit de am rupt. M-am trezit dimineața cu dureri în tot corpul. Acum două săptămâni am fost 250 de voluntari. Ieri nu știu dacă am fost 100. Poate am fost, dar nu pot contoriza bine mai ales dacă majoritatea a venit pentru o oră/două.

Vreau să vă spun exact ce se întâmplă acolo pentru că mi-aș dori din suflet să nu mai văd comentarii de genul “donatul înseamnă reciclare”, “lumea să ia ce-i trebuie și restul să le lase acolo” și preferata mea “nu mai faceți bășcălie și shaming (nu mai pot cu shaming-ul, dragă!) de donațiile gen rochie de mireasă/ labe de scafandru/ măști venețiene, bici pentru bdsm, body transparent din dantelă”. N-am văzut pe cineva să facă bășcălie de o pereche de adidași, deci fă singur calculul!

Acum două săptămâni exista la Romexpo un munte saci cu donații. Și nu exagerez când spun munte.

andra nistor
andra nistor

La primul etaj sistemul era următorul:

  • Băieții aduceau sacii la mesele de lucru
  • Se desfaceau sacii și se verificau donațiile
  • La o prima sortare se arunca ce era oribil, se făcea mormanul “de spălat” pentru ce putea fi salvat, se făceau saci dedicați – cămăși femei/pantaloni bărbați /pulovere copii/ etc
  • Mâncarea neperisabilă și produsele de igienă se sortau în altă parte. Dar partea grea era la haine.

Al doilea etaj:

  • După prima mână, băieții urcau scările către următorul etaj cu fiecare sac în parte (sunteți foarte tari, băieții!!)
  • Fiecare secțiune de etaj era împărțită pe încălțăminte / îmbrăcăminte femei/ îmbrăcăminte bărbați / îmbrăcăminte copii
  • Aici voluntarii duceau sau târau (după condiția fizică) sacii la fiecare secțiune unde alți voluntari ii scoteau din saci și începea o altă triere. Ce era de aruncat mergea la sacul/sacii de gunoi. Urma așezarea pe stendere – cămăși bărbați, tricouri bărbați, pantaloni bărbați, sacouri bărbați. La fel și pentru femei. La fel și pentru adolescenți. La fel și pentru copii. La fel și pentru bebei. Un munte de saci cu haine și un deal cu saci de încălțăminte.
  • Aruncam, sortam, așezam pe umerașe și pe stendere. Când se umplea câte un stender îl duceam în capătul celălalt al Romexpo (de unde și cei 20k – 30k pași) la “magazinul” unde veneau cetățenii ucraineni.
  • Când rămâneam fără umerașe nu ne opream din muncă. Desfăceam sacii și făceam mormane de haine pe căprării ca să le punem mai ușor pe stendere când făceam rost de umerașe.
  • Aveam oameni care plecau la vânătoare de umerașe. Pe scări, pe la celalalt etaj, prin pungile nou venite la donații, prin magazinul de unde cei veniți să ia haine lăsau umerașele prin cutii, pe jos, pe stendere.
  • Sortarea incalțărilor iar a fost cu dezmăț. Imaginează-ți că golești pe jos un sac de încălțăminte. Apoi și mai mulți saci. Unde 15% nu au pereche. Apoi le aranjezi pe femei/bărbați. Apoi pe iarnă/vară. Apoi pe vârste la copii. Apoi le pui în cutii transparente pe care scrii mărimea și le duci la magazin. Pentru că nu sunt destule rafturi ca la Mall în care să aranjezi sute de perechi. Apoi mămicile grăbite vin, caută, și dărâmă cutia și iar nu mai găsește nimeni nimic. Și te apuci și le aranjezi. Și apoi o iei de la capăt.
  • Apoi faci saci cu haine de iarnă, pentru că sunt 19 grade afară și ii tărâi sau ii urci într-un căruț găsit până în alt capăt al Romexpo pentru că dacă ii lași pe aproape e foarte posibil ca un voluntar să desfacă din nou sacul și să vrea să le aranjeze. Pentru că dacă oamenii vin o oră, două și apoi pleacă, nu știi cine e nou, vechi sau dacă a înțeles ce trebuie sa facă sau să nu.

Da, muntele ăla de haine din poze a dispărut pentru că 250 de oameni au muncit în draci acum două săptămâni. Mai sunt saci. Și probabil vor mai veni donații. Dar nu mai e muntele.

andra nistor
Miha e din lista mea de fb. A venit in ambele weekenduri și a băgat maxim!
andra nistor
Sacii ajunși sus care urmau a fi desfăcuți.

Ieri am stat în magazin, nu la sortare. Magazinul este locul unde sunt toate stenderele cu haine sortate, toate cele pentru copii, căruțuri, jucării, și mesele cu conserve și produse de igienă. Cel mai greu este la haine. Aici nu ai timp de stat. Oamenii ăia vin într-o hală, găsesc 100 de stendere cu haine și își caută ce au nevoie pentru ei și copiii lor. Câteodată le pun la loc. Câteodată le lasă pe jos. Câteodată le iau de la fuste și le pun la sacouri. Asta după ce sute de oameni au muncit să le sorteze.

Ieri asta am făcut 8 ore. Am luat la mână cam jumătate din stendere și am pus pe fiecare fuste, rochii, cămăși, sacouri, bluze cu mâna scurtă, bluze cu mânecă lungă, maiouri, pijamale, paltoane. Din toate stenderele am făcut încă 3 saci de gunoi – adică haine rupte, pătate, joarse. Și ca să fac asta a trebuit să mă uit la fiecare haină în parte.

andra nistor
Bluză donată care se presupune că a trecut deja printr-o sortare. Inclusiv la voluntari sunt oameni pe care nu îi lasă sufletul să arunce haine.
dar haideți să învățăm să respectăm omul pe care îl ajutăm și să nu îl punem să trăiască în rupturi!

Așa că, mă scuzați, v-aș da cu haina peste ochi celor care comentează că e ok ca lumea să doneze ORICE și ce nu vor oamenii să lase acolo. NU, hainele rupte nu rămân acolo. NOI le strângem. NOI muncim în plus. Nu lasăm haine aruncate pentru că niște oameni sunt de kkt și donează rupturi. Noi, 250 de oameni muncim pentru că oamenii sunt needucați, nu au bun simț, sunt nepăsători și vor să își crească figurile pe ideea că au făcut ceva bun. Iar când totul se va termina, Romexpo va trebuit golit. Credeți că îl golește Sfântul Duh sau tot voluntarii se apucă de muncă?

Am găsit la donații:

  • Rochie de mireasă – pentru că femeile alea au fugit să se mărite la Vegas cu escală în România, nu să nu explodeze în casă!
  • Labe de scafandru – pentru că dimineața fugi de război și seara ai programare la scuba.
  • Măști venețiene, bici bdsm, body transparent din dantelă, chiloți purtați Victoria Secret și tocuri cui – pentru că dacă știi in ce saci le găsești faci lejer o recuzită pentru un românaș in timp ce bărbactu moare pentru țară.
  • Haine de bebeluși murdare de mâncare (uscată) – plm!! In jeg din ăsta trăiți și acasă?
  • Haine cu găuri în ele, pantaloni cu fermoar rupt, lenjerie intimă folosită – coa’ dacă tu nu ai purta chiloții folosiți ai unui străin, ei bine, nici el nu ar trebui să o facă! Lenjeria se donează nouă! Te duci și cumperi un set de 3 perechi la 10 lei dacă vrei să ajuți. Altfel stai în treaba ta și gata!

Am văzut prin comentarii la alții care au fost cu mine acolo că, vezi Doamne, facem shaming când găsim donații ca cele de mai sus. Doamnă, cam ce ați vrea? Aplauze? Că noi stăm și muncim ca proștii pentru un popor de idioți care vrea să se umfle în pene pe internet că a făcut ceva bun în viață? Păi nu a făcut! Că dacă veneați să puneți mâna cu noi la muncă știați despre ce vorbim și nu mai comentați ca nuca în perete! Toți oamenii care au stat măcar o oră la muncă la Romexpo știu cât timp s-a pierdut cu sortarea și aruncarea “donațiilor”.

Cum naiba să donezi pantofi cu gaură în ei? Tu ai purta așa ceva dacă ai primi? Mișcă-ți curul și du-ți gunoiul!

Reiau. Donațiile înseamnă să ajuți un om cu lucrurile de care are el nevoie. În stare bună. Într-o stare în care le-ai purta și tu. Nu să scapi de rochia de mireasă, de chiloții pe care ar trebui să îi arunci, sau de bibelourile primite de la mătușa pe care nu te înduri să le dai! Oamenii ăia au plecat cu o valiză după ei dintr-o țară care este fucking bombardată! Oamenii ăia au plecat când era iarnă și acum sunt 19 grade. Oamenii ăia au nevoie de chiloți. Și șosete. Și pantaloni. Și tricou. Și săpun lichid, periuță și pastă de dinți. Pentru că nu au job. Și pentru că nu toată lumea cere azil politic ( care oricum durează câteva luni), că unii speră să se întoarcă acasă. Și dacă nu au job înseamnă că nu au bani. Da, mai sunt câțiva care s-au apucat de făcut diverse (gătit, curățenie, babysitting, etc) dar sunt 10, nu toți care au ajuns aici!

Și pentru că am vorbit de chiloți, vreau să scriu câteva lucruri legate de produse despre care nu se vorbește în donații. Despre chiloți și șosete. Pentru femei și pentru bărbați. Produsele astea nu există. Și am stat în toate zonele. Am desfăcut saci. Am aranjat saci. Bine, existau niște chiloți pe care i-am aruncat pentru că, repetă după mine, LENJERIA INTIMĂ NU SE POARTĂ DUPĂ ALTUL!!

S-au strâns niște bani din donații săptămâna asta. S-a mers și s-au cumpărat chiloți de damă și de copii. Ieri am fost cam o oră șefa la chiloți. Le-am zis că pot să le dau 3 bucăți de persoană pentru că trebuie să ajungă la cât mai multă lume. Atât a durat – o oră – până nu a mai fost niciunul. Oamenii nu au chiloți! Pentru că nu e normal să donezi lenjerie purtată și pentru că oamenii nu se gândesc să cumpere.

andra nistor
La cei de damă nu am mai apucat să fac poză pentru că a fost bătaie pe ei.

Am trăit două momente ieri la masa cu chiloți care mi-au ridicat pielea pe mine și m-au umplu de spume pentru cât de nedreaptă e viața. Primul când a venit o tipă și a văzut că mai erau două perechi de chiloți mărimea M, m-a întrebat dacă poate lua o pereche și i-am zis să le ia pe amândouă, că sunt ultimele. Mi-a zâmbit cu toată gura și a zis “I am so lucky!!”. Al doilea moment a fost cu un bărbat care a venit să întrebe dacă avem chiloți și pentru ei. I-am zis că nu am avut deloc pentru bărbați. A lăsat privirea în jos foarte trist. Jur că mi-a venit să intru în pământ de tristețea lui.

Dacă ați ajuns până aici cu cititul sper că ați înțeles câtă muncă e în spate pentru niște oameni neplătiți, care își folosesc timpul liber să muncească pentru ajutarea altor oameni nevinovați, care trec printr-o criză ce nu depinde de ei.

Dacă ați ajuns până aici cu cititul vă rog nu donați lenjerie purtată, haine rupte, gioarse, tocite, încălțăminte ruptă. Dacă nu aveți ceva bun de donat măcar nu ingreunați munca altora. Pentru că sacii ăia de gunoi cu haine rupte au fost cărați cu cârca de niște bărbați care au făcut asta doar pentru a ajuta. Și spuneți și altora că nu e ok să facă asta. Și duceți haine spălate. Oamenii ăia sunt ca mine și ca tine, nu au crescut în junglă. Și chiar dacă veneau de pe stradă, e important să respectăm omul și dacă ii dăm o haină, să fie curată.

Dacă ați ajuns până aici cu cititul mergeți la Pepco sau la Tex (Carrefour), sau unde mai credeți voi și cumpărați de 10 lei seturi de chiloți sau teniși. Da, 10 lei costă. Orice mărime e bună și binevenită. Și credeți-mă că ieri am văzut fericirea pe fața cuiva care a primit două perechi de chiloți.

Dacă ați ajuns până aici cu cititul gândiți-vă cum ar fi să fim noi în situația lor. Să ne trezim că fugim din case la 7 dimineața, cu o valiză și un copil, într-o țară în care nu cunoaștem limba, nu avem job și nici salariu, ne bizuim pe mila și ajutorul unor oameni străini, și mergem la un centru să întrebăm dacă au chiloți noi și pentru noi. 

andra nistor
Ioana, pe care am cunoscut-o ieri și despre care am înțeles că vine din prima zi. Poză de pe la ora 18,00 când se rezema puțin
de un stender că nu mai stăteam niciuna bine pe picioare.
andra nistor
Acum o săptămână cu Diana pe un căruț, înainte de închidere.
andra nistor
Aseară pe la 19,30 cu câteva gagici mișto pe care le-am cunoscut la Romexpo ( plus Oana care nu e în poză).

 

9 replies
  1. Iobagul
    Iobagul says:

    Un mare bravo ca ti-ai si v-ati rupt din timpul liber pentru cauza asta! Si aici ma refer la ajutorarea unor oameni obisnuiti, indiferent de nationalitate. Daca in urma articolului tau a venit macar un voluntar in plus, ti-ai atins scopul.

    Reply
    • andra nistor
      andra nistor says:

      Buna, Oana! Si multam tare de gand! Tinand cont ca eu m-am dus voluntar, nu am auzit nimic de bani si donatii decat din partea companiilor cu contract. Pe persoana fizica (ca sa zic asa) am cam trimis lumea sa ia ce poate (mai mult cu chilotii si tenisii zilele trecute). Intreb maine la DGASMB si revin cu vesti. Multam tare!

      Reply
    • andra nistor
      andra nistor says:

      Oana, am intrebat. Am inteles ca donatii in bani primesc doar de la persoane juridice in baza unui contract de donatie/sponsorizare. De la persoane fizice nu au primit donatii si de aia nu au nici un cont/revolut pus la dispozitie. Cei care au vrut sa cumpere lucruri noi s-au strans mai multi, au pus bani si au cumparat produse noi din cele necesare – chiloti de toate marimile pentru copii, femei, barbati, sosete. In principiu aici este nevoia mare pentru ca, asa cum scriam, lenjeria purtata nu se doneaza. Sau fiecare a cumparat ce a putut si a dus direct la Romexpo.

      Reply

Trackbacks & Pingbacks

  1. […] Când donezi, ajuți. Nu reciclezi! Nu duci gunoiul! […]

  2. […] lucruri uzate, murdare, inutile, fara sa se gandeasca daca destinatarul chiar are ce face cu ele. Vedeti la Andra toate detaliile, caci ea a participat la activ la munca de sortare a donatiilor. Nu as fi dat acest exemplu aici […]

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *