În cazul în care nu s-a înţeles până acum, eu sunt un super fan coferinţe, workshopuri şi traininguri. Consider că întotdeauna ai ceva de învăţat, întotdeauna ai ceva de îmbunătăţit, iar dacă eşti cel mai deştept om din încăpere, ar trebui să îţi iei jucăriile şi să pleci acolo. (mai mult…)
Geneza. Capitolul 1. „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi”
Ieri am descoperit un vlogger nou. Îl cheamă Cristian Hostiuc şi este director editorial la Ziarul Financiar. Bine, nu l-am descoperit chiar ieri, că acum 10 ani lucram şi eu la ZF. Dar ieri am descoperit că face nişte vloguri foarte funny. Ce Mariciu? Ce Bromania? Cristian Hostiuc. (mai mult…)
Voi ce ziceaţi că faceţi cu pozele din vacanţă?
Să vă spun. Ideea a pornit de la trei planuri.
Planul 1. Sor’mea de abia ce s-a întors de la Veneţia, unde s-a sărbătorit (la mulţi ani, suri!!!). O mai învăţ şi eu lucruri bune, cum ar fi ca cel mai bun cadou e o plimbare pe undeva (hai, cu ianuarie, să fie şi la mulţi ani mie). (mai mult…)
Fetiţo, tu eşti aici să faci ce îţi spun eu!
Greşit. Eu sunt aici să fac ce îmi spune job description-ul!
După câteva luni de la angajare, mi-a spus să îi spun pe numele mic, pentru că mai sunt colege care îi spun aşa. I-am spus că nu pot face aşa ceva, pentru mine este directorul general, deci domnul X. (mai mult…)
“Şi, ce-aţi rezolvat cu asta?”
În cazul în care atâta te duce capul, să pui întrebarea asta, părerea mea este că eşti almost a fucking retard, eşti aproape psihopat/ă, empatie zero, nu ai trecut tu sau cineva apropiat (mamă, fiică, soră) prin ceva de genul acesta şi nici nu ţi-aş dori, (mai mult…)
Ce se întâmplă când îi laşi pe alţii să te organizeze.
Ideea e simplă. Fiecare dintre noi se pricepe la ceva. Unii mai mult, alţii mai puţin. Eu mă pricep să organizez oameni – mai personal, mai profesional, mai business. Şi nu o spun eu. O spun cei care mă sună sau îmi dau mail şi mă roagă “să pun biciul” pe ei.
Ceea ce a trebuit să admit de curând a fost că… (mai mult…)
Despre Parkinson. Pe Instagram. Şi câteva cifre alarmante.
Recunosc că eu nu mă emoţionez sincer la orice lucru. Recunosc şi că există puţine lucruri care îmi fac pielea de găină. Majoritatea sunt din câteva categorii. Asta ca să nu mai vorbesc de campanii de publicitate.
Dar în momentul în care am văzut cum poate arăta şi ce îmi poate stârni o campanie de conştientizare a bolii Parkinson (mai mult…)
