Dragii moșului, sau ai babei, după caz, că tot mă face bătrână un prieten, v-am zis că anul asta m-a pocnit revelația și mi-am propus să nu mai fiu workoholică și să încep să am grijă de hobby-urile mele cum ar fi – să învăț fotografie, să îmi cunosc orașul, să încep să îmi cunosc țara, să mă bucur de soare, de apusuri de locuri frumoase. (mai mult…)
13 ani de muncă și nicio statuie.
Acum 4 zile o femeie a murit. Era medic la un spital din Galați și a făcut stop cardiorespirator după o gardă de 12 ore. A șasea gardă de 12 ore din luna mai. Pentru că asta este România. Pentru că nu avem suficienți oameni și îi muncim pe ăștia puțini. (mai mult…)
O fiară cu vioară. Ara Malikian.
Uitasem de ceva timp de Sala Radio. Mi se părea că tot ce se întâmplă acolo este plictisitor, că acolo ajung doar spectacolele ce n-au avut loc în altă parte. Am redescoperit Sala Radio și m-am îndrăgostit de ea în momentul în care i-am cunoscut pe cei de la Twin Arts și am aflat de proiectul lor Jazz Night Out. (mai mult…)
Ministerul Culturii e într-o relație foarte scumpă cu Costică Brîncuși
M-a sunat Miss O. disperată “fă edit!! fă edit!!!” Ce edit bre? La video-ul cu Brâncuși.
Știam că video-ul cu “Brâncuși nu e al nostru” e un teaser dintr-o campanie. (mai mult…)
Brâncuși. Un hipster care ne bagă la cheltuială.
Trăim în România și asta ne…completaţi voi. Avem un orgoliu atât de prost în noi încât doare. Doare rău prostia altuia. Nu e bine să generalizăm, dar majoritatea definește un popor, nu? (mai mult…)
Maroc nu este vacanță. Maroc este simțire.
M-am întors de o zi jumate și încă nu îmi dau seama ce s-a întâmplat în ultimele nouă zile. Sunt un om care a călătorit în Europa pentru că voia să vadă muzee, clădiri, să încerce mâncărurile altora, să facă shopping în marile orașe. De data asta am ales să merg în Maroc. (mai mult…)
Iubirea necondiționată și merele de aur
Nu știu alții cum sunt, dar eu nu pot și nici nu vreau să iubesc necondiționat. Da. Așa e. Recunosc. Nu vreau să iubesc necondiționat. Chiar am stat să mă gândesc puțintel la treaba asta. Am o părere destul de bună despre mine și despre cei apropiați mie și îmi place să cred că nu suntem foarte proști. (mai mult…)
De Paște mi-am luat două palme
De Paște am fost la țară. Le-am promis de atâtea ori că încerc să ajung mai des decât de Paște și de Crăciun, încât nici eu nu mă mai cred. Totuși, chiar o să încerc. Senzația pe care o am când mă duc la țară este fix aia de zen, de nicio grijă, de relaxare, de liniște, de fugă de exceluri. (mai mult…)
Tu la ce mai pui botul pe facebook?
Uneori susțin sus și tare că nu mă mai șochează nimic. Alteori mă contrazic, mă minunez și mă întreb cum au supraviețuit unii până la o vârstă. Recunosc și eu am crezut că porcii zboară. Până la 18 ani. După aia mi-a trecut. (mai mult…)
Băieţeii în stânga, bărbaţii în dreapta, vă rugăm!
În tonul melodiei care a împărțit populația în două, “lemnul și spațiile mici”, îmi apare pe facebook o postare care zicea, cum ar veni, că “barbaţii sigur nu preferă femeile lemn, ci pe alea cu sânii mari”. Nu știu ce a vrut să spună poetul, dar eu cu siguranță vreau să spun altceva. (mai mult…)
