Cred că niciodată n-am privit mai atent oamenii decât atunci când a apărut “Lie to me”. Era ceva cu subiectul filmului care rezona perfect cu mine. Și aproape că mă luăm la întrecere cu Cal Lightman (mai mult…)
Sunt o doamnă, nu se vede??
Spuneam ieri pe facebook că la noi în clădire se mută o firmă. Sau renovează. Pentru că tot cară mobilă, cutii cu parchet și dimineață se mai aude câte o bormașină (the joy!). (mai mult…)
Workdetox. Episodul 1. Terapia prin muzică.
După ce am scris articolul legat de epuizarea prin muncă, mi-am dat seama că suntem, din păcate, foarte mulți care nu știm să facem altceva în afară de muncă. Sau nu avem timp să facem altceva. Sau suntem prea obosiți să facem altceva. Sau nu ne interesează. (mai mult…)
Spuneți-mi Zâna Surprizelor
Dragii moșului, sau ai babei, după caz, că tot mă face bătrână un prieten, v-am zis că anul asta m-a pocnit revelația și mi-am propus să nu mai fiu workoholică și să încep să am grijă de hobby-urile mele cum ar fi – să învăț fotografie, să îmi cunosc orașul, să încep să îmi cunosc țara, să mă bucur de soare, de apusuri de locuri frumoase. (mai mult…)
13 ani de muncă și nicio statuie.
Acum 4 zile o femeie a murit. Era medic la un spital din Galați și a făcut stop cardiorespirator după o gardă de 12 ore. A șasea gardă de 12 ore din luna mai. Pentru că asta este România. Pentru că nu avem suficienți oameni și îi muncim pe ăștia puțini. (mai mult…)
O fiară cu vioară. Ara Malikian.
Uitasem de ceva timp de Sala Radio. Mi se părea că tot ce se întâmplă acolo este plictisitor, că acolo ajung doar spectacolele ce n-au avut loc în altă parte. Am redescoperit Sala Radio și m-am îndrăgostit de ea în momentul în care i-am cunoscut pe cei de la Twin Arts și am aflat de proiectul lor Jazz Night Out. (mai mult…)
Ministerul Culturii e într-o relație foarte scumpă cu Costică Brîncuși
M-a sunat Miss O. disperată “fă edit!! fă edit!!!” Ce edit bre? La video-ul cu Brâncuși.
Știam că video-ul cu “Brâncuși nu e al nostru” e un teaser dintr-o campanie. (mai mult…)
Brâncuși. Un hipster care ne bagă la cheltuială.
Trăim în România și asta ne…completaţi voi. Avem un orgoliu atât de prost în noi încât doare. Doare rău prostia altuia. Nu e bine să generalizăm, dar majoritatea definește un popor, nu? (mai mult…)
Maroc nu este vacanță. Maroc este simțire.
M-am întors de o zi jumate și încă nu îmi dau seama ce s-a întâmplat în ultimele nouă zile. Sunt un om care a călătorit în Europa pentru că voia să vadă muzee, clădiri, să încerce mâncărurile altora, să facă shopping în marile orașe. De data asta am ales să merg în Maroc. (mai mult…)
Iubirea necondiționată și merele de aur
Nu știu alții cum sunt, dar eu nu pot și nici nu vreau să iubesc necondiționat. Da. Așa e. Recunosc. Nu vreau să iubesc necondiționat. Chiar am stat să mă gândesc puțintel la treaba asta. Am o părere destul de bună despre mine și despre cei apropiați mie și îmi place să cred că nu suntem foarte proști. (mai mult…)
