Sigur asta este. Longevitatea este iubire. De tot și de toate. Tot ceea ce iubești traiești prin tine și tu trăiești prin tot mai departe. Este bucurie, este extaz, este sclipire de ochi, este calm și liniște. Read more
Spuneam ieri pe facebook că la noi în clădire se mută o firmă. Sau renovează. Pentru că tot cară mobilă, cutii cu parchet și dimineață se mai aude câte o bormașină (the joy!). Read more
Nu știu alții cum sunt, dar eu nu pot și nici nu vreau să iubesc necondiționat. Da. Așa e. Recunosc. Nu vreau să iubesc necondiționat. Chiar am stat să mă gândesc puțintel la treaba asta. Am o părere destul de bună despre mine și despre cei apropiați mie și îmi place să cred că nu suntem foarte proști. Read more
De Paște am fost la țară. Le-am promis de atâtea ori că încerc să ajung mai des decât de Paște și de Crăciun, încât nici eu nu mă mai cred. Totuși, chiar o să încerc. Senzația pe care o am când mă duc la țară este fix aia de zen, de nicio grijă, de relaxare, de liniște, de fugă de exceluri. Read more
În tonul melodiei care a împărțit populația în două, “lemnul și spațiile mici”, îmi apare pe facebook o postare care zicea, cum ar veni, că “barbaţii sigur nu preferă femeile lemn, ci pe alea cu sânii mari”. Nu știu ce a vrut să spună poetul, dar eu cu siguranță vreau să spun altceva. Read more
Nu, titlul nu are nicio legătură cu textul. Doar că îmi adusesem aminte de un banc și de aia l-am pus. Știu, știu, eu sunt omul cu bancurile. Ce vrei? Chiar îmi place să râd. De mine, de tine, de tot.
De fapt, aici voiam să ajung. Read more
Lucrez de la 18 ani. Când am venit în București la facultate, nu prea aveam stare. Și nici nu prea mă mulțumeam cu alocația primită de la ai mei, așa că am zis că trebuie să mă apuc de ceva. Cu puțin ajutor din partea rudelor, m-am angajat secretară part time la o firmă. Read more
Deunăzi, am citit ceva care spunea cam așa “bunicii noștri sunt împreună pentru că au trăit într-o epocă în care, dacă ceva se strica, îl reparau și nu îl inlocuiau”. Read more
Știți vorba aia „pe cine nu lași să moară, nu te lasă să traiești”? Ei bine…despre mine este. O știți și pe aia „omul bun e luat de prost”? Ei bine…tot despre mine e.
Eu sunt încă genul puțin (cam mult) naiv și optimist care încă mai crede în oameni, în suflet, în bunătate, în faptul că oamenii poate nu sunt făcuți din piatră Read more
Vreau să știu și eu ce naiba s-a intâmplat în ultimul timp …un an, doi, zece… de toată lumea e deprimată, tristă, scenaristă, cufundată în gânduri.
Serios. Să îmi spună cineva de ce suntem din ce în ce mai sensibili Read more