Nu ai cum să te plictisești în izolare decât dacă vrei.

Trăim vremuri neobişnuite şi e normal să ne mai luăm de cap din când în când. Unii suntem ok, unii au început să se plictisească, toţi facem meme-uri de umplut internetul, sau am început să vorbim serios cu pisica (cine are, să-i trăiască). Cert este că după atâta curăţenie, făcut mâncare zilnic şi sunat rudele de gradul cinşpe, unii încep să se urce pe pereţi. (mai mult…)

Cât de greu e să reziliezi un contract cu Telekom România.

Mențiune. Am inceput textul în luna iulie cu gândul să îl public când se termină povestea. Teoretic povestea s-a terminat weekendul acesta, adică la 5 (cinci!!) luni după ce a început distracția.

În cazul în care nu sunteţi la curent cu telenovela/povestea de dragoste de pe facebook dintre mine şi Telekom România, (mai mult…)

Sfaturi de bun simţ despre participarea la conferințe.

Am să încep cu mențiunea că eu sunt super fan conferințe. Încerc să ajung la cât mai multe pe domeniul în care activez, în fiecare an. Chit că merg destul de des şi informația s-ar putea să fie de multe ori asemănătoare, aud speakeri noi, mă uit la maniera de prezentare, la mimică, la tone of voice și încerc să iau ceea ce am nevoie de la fiecare în parte.

(mai mult…)

Crizele de comunicare şi salvarea balenelor albastre.

Hai că iar s-a împărţit internetul. În ăştia care facem mişto de traineri şi ăştia care sunt #fandemic. Nici măcar nu pot să zic că ne certăm între noi. Că unii vorbim despre mere şi alţii despre pere. Eu recunosc, m-am distrat puţin pe subiectul ăsta. Şi la alţii pe profil, dar şi la mine. Că nici mie nu-mi tace gura, sau tastatura, de ce să nu recunosc?

(mai mult…)

Industria de comunicare si campaniile de imagine.

Înainte să încep aş vrea să spun că, din punctul meu de vedere, acesta este un subiect început de câţiva ani şi care cred că nu este încă tratat atât de serios pe cât ar trebui. În practică, nu în teorie. Nu este un text pentru că nişte oameni se plictiseau, ci este încă un text care se vrea a fi un semnal de alarmă. De obicei textele astea fac tamtam pe moment şi apoi uităm şi ne întoarcem la ale noastre, fără să schimbăm mare lucru. (mai mult…)

Şi eu cred în puterea faptelor mici!

Cei care mă cunosc ştiu că sunt foarte vulnerabilă la poveştile triste. Mai ales dacă acestea implică bătrâni sau copii. Şi, mai greu decât atât, dacă implică bolnavi. Mie nu mi-e frică de multe lucruri în viaţa asta, dar la boală nici măcar nu vreau să mă gândesc. (mai mult…)

Când brandurile româneşti se asociază: Nadia Comăneci pentru Iiana

Nu este niciun secret că unul din brandurile românești de care sunt absolut îndrăgostită este IIANA. L-am descoperit acum vreo 4 ani când am primit cadou o super minunată ie, de la prietena Blondi. Apoi am plecat la Sibiu, la nunta unui prieten și știu că pe măsură ce eram întrebată şi admirată, mă simțeam specială. (mai mult…)

New York. City of everything.

În primul rând, ca să nu existe discuţii, eu nu ştiu să scriu despre vacanţe. Cred că este primul text scris după o vacanţă. Şi mă oftic foarte tare că nu am scris despre locurile în care am fost până acum. Pur şi simplu nu cred că ştiu să scriu despre travel. Aia e. Cât e mai jos, atât s-a putut. (mai mult…)