andra nistor
Dacă nu știți speech-ul lui Snoop, vi-l las la sfârșitul textului. Și dacă îl știți, să mai dați un play! Pare funny la prima vedere, dar este unul dintre cele mai puternice mesaje pe care eu le-am auzit. De ce? Pentru că noi facem lucrurile să se întâmple. De noi depinde totul în jurul nostru. Chiar dacă avem în jur oameni care ne ajută, ne iubesc, sau din contră, ne pun bețe în roate și ne mănâncă de partea dorsală, totul ține de noi. Ce facem să creștem, ce facem să ne fie bine sau ce facem să ne ducem în jos și să o luăm pe arătură. De noi ține.

 
Știți vorba aia cu Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și în gură? Tot despre asta este. Despre cum acționăm sau reacționăm. Despre ce alegem să facem cu ce ne este dat. Despre potențial. Despre lămâile alea pe care ni le dă viața și alegem să ni le stoarcem în ochi sau să facem o plăcintă. Despre victorii pe care le putem lăsa să ni se urce la cap sau să ne motiveze pentru încă un pas în față.
 
Da, aș vrea să îmi mulțumesc mie. Pentru că mă bucur ca un copil de tot ce are lumea asta mare de oferit.
Aș vrea să îmi mulțumesc mie pentru că nu iau nimic for granted, că apreciez fiecare lucru frumos pe care îl descopăr.
Că mă bucur de tot ce am realizat până acum, chiar dacă, o dată la câțiva ani mă mai iau gândurile alea nasoale și mă gândesc că nu am făcut nimic în viață.
Aș vrea să îmi mulțumesc mie că îmi iubesc oamenii, că îi iubesc până la cer și nu mi-e frică să le spun asta. Că îi laud pe cei buni, pasionați, luptători, recunoscători, muncitori.
Aș vrea să îmi mulțumesc mie pentru că nu renunț niciodată, pentru că orice pas în spate sau un șut în fund e un alt început pe care mi-l fac mai frumos și că reușesc să scot tot ce poate fi mai bun și mai frumos.
Că am principii și că sunt corectă, chit că ar fi mai ușor să nu fiu.
Aș vrea să-mi mulțumesc mie pentru că învăț din greșeli. Ale mele și ale altora. Că învăț așa da sau așa nu de la oamenii din jurul meu. Că viața asta e o continuă învățare și că depinde doar de noi să o facem să fie frumoasă fără să trecem peste cadavre.
Aș vrea să-mi mulțumesc mie pentru că apreciez mai mult oamenii, senzațiile și experiențele decât lucrurile materiale. Le apreciez și pe alea, nu sunt ipocrită, dar nu ele sunt lumea mea. Și că amintirile făcute vor rămâne mereu în suflet, că îmi vor pune un zâmbet pe buze de fiecare dată și că voi avea piele de găină cu gândul la anumite trăiri.
Aș vrea să-mi mulțumesc mie pentru că am puterea să plec când statul e calvar. Și că renunț la oamenii care nu se potrivesc cu sufletul meu chiar dacă e greu al dracului să nu te placă toată lumea.
Aș vrea să-mi mulțumesc mie pentru că și când nu mai pot, mai pot puțin și că văd the bigger picture.
Aș vrea să-mi mulțumesc mie că sunt liniștită și fericită cu alegerile făcute și că m-am adus singură într-un moment de liniște și pace.
Aș vrea să-mi mulțumesc mie pentru că nu mă las în lupta pentru lucruri bune, oricât de greu ar fi. Pentru oameni dragi și pentru ce e corect.
Și aș vrea să-mi mulțumesc mie pentru că am început să-mi dau voie să fiu fericită cu toate că de multe ori m-am considerat vinovată pentru asta.
Aș vrea să-mi mulțumesc mie pentru că iubesc ceea ce fac, că îmi păstrez o parte din inocență, că mă bucur de orice lucru mărunt care mi se întâmplă, că mi-am păstrat un grad de modestie, că nu consider că merităm lucruri decât prin muncă, că mă bucur la fel de o gogoașă ca și de un diamant, că rămân uimită de tot ce se întâmplă în jurul meu.
Aș vrea să-mi mulțumesc mie pentru că muncesc în draci pentru tot ce îmi doresc și nu aștept să-mi pice din cer. Și că mă bucur de binele altuia fără să fiu invidioasă. Pentru că binele altuia mă trage în sus și mă motivează mai degrabă decât să mă umple de venin.
Aș vrea să-mi mulțumesc mie pentru că pot fi și calmă și nervoasă. Și că pot spune lucrurilor pe nume. Și că sunt sinceră cu mine și cu ceilalți.
Aș vrea să-mi mulțumesc mie pentru că pot să cânt în mașină sau să plâng la filme și să nu-mi fie rușine de asta.
Aș vrea să-mi mulțumesc mie că lucrez la mine. Și că într-un final sunt mulțumită de mine și am învățat să mă apreciez și să nu mă mai las pe ultimul loc.
 
Uitați-vă la clipul cu Snoop. Are 30 de secunde. Și apoi puneți măcar trei lucruri pe listă pentru care vă mulțumiți vouă. După asta o să vedeți că aveți și mai multe lucruri pentru care să fiți recunoscători vouă înșivă. Să aveți un an nou în care să fiți mulțumiti de voi. Să faceți să fie așa! 
 
0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published.