Şi, voi ce mai citiţi în presă?

În weekend mi-am luat o revistă de gagici, de la benzinărie. Da, o dată la câteva luni mai fac asta. Sunt din aia căreia îi e dor de print, că am prins vremurile alea în care citeam tot când primeam dimineaţa, la birou, maldărul de publicaţii legate frumos. (mai mult…)

Am stat pe scaunul ăla!

Îmi cer scuze fetei care m-a înlocuit. Îmi cer scuze pentru că atunci când m-a luat în braţe, mi-a fost greu să îi dau drumul. Şi îmi cer scuze pentru că atunci când am reuşit să plec nu m-am uitat la ea prin geam. Nu am putut. (mai mult…)

Voi ce ziceaţi că faceţi cu pozele din vacanţă?

Să vă spun. Ideea a pornit de la trei planuri.

Planul 1. Sor’mea de abia ce s-a întors de la Veneţia, unde s-a sărbătorit (la mulţi ani, suri!!!). O mai învăţ şi eu lucruri bune, cum ar fi ca cel mai bun cadou e o plimbare pe undeva (hai, cu ianuarie, să fie şi la mulţi ani mie). (mai mult…)

Fetiţo, tu eşti aici să faci ce îţi spun eu!

Greşit. Eu sunt aici să fac ce îmi spune job description-ul!

După câteva luni de la angajare, mi-a spus să îi spun pe numele mic, pentru că mai sunt colege care îi spun aşa. I-am spus că nu pot face aşa ceva, pentru mine este directorul general, deci domnul X. (mai mult…)

“Şi, ce-aţi rezolvat cu asta?”

În cazul în care atâta te duce capul, să pui întrebarea asta, părerea mea este că eşti almost a fucking retard, eşti aproape psihopat/ă, empatie zero, nu ai trecut tu sau cineva apropiat (mamă, fiică, soră) prin ceva de genul acesta şi nici nu ţi-aş dori, (mai mult…)

Ce se întâmplă când îi laşi pe alţii să te organizeze.

Ideea e simplă. Fiecare dintre noi se pricepe la ceva. Unii mai mult, alţii mai puţin. Eu mă pricep să organizez oameni – mai personal, mai profesional, mai business. Şi nu o spun eu. O spun cei care mă sună sau îmi dau mail şi mă roagă “să pun biciul” pe ei.

Ceea ce a trebuit să admit de curând a fost că… (mai mult…)